Mi-am adunat gandurile si am intrat pe blog sa mai scriu un post. Ieri a fost o zi plina ….poate mai plina decat mi-as fi dorit.
A inceput frumos cu flori, cadouri, urari de la multi ani. A fost ziua unei prietene dragi si a unei colege de birou. Asa ca au fost multe zambete, emotii si sentimente frumoase.
Dar se pare ca uneori, chiar daca incerci sa-ti pastrezi atitudinea optimista dai de unele situatii in care chiar nu poti decat sa accepti ca uneori primesti ba una calda ba una rece. La mine a fost confuntarea cu un coleg de birou care se considera net superior tuturor celorlalti si are o placere nebuna sa jugneasca si dupa sa uite tot ce a facut si sa fie iar mieros cu tine. Bine ca mie personal nu mi-a facut nimic dar m-a deranjat enorm cat a facut-o pe o colega schizofrenica si in momentul ala am cedat nervos. Intr-adevar m-am abtinut sa ma dezlantui cu toata forta "certareata" pe care o detin. M-am rezumat la a urla (dar nu la intensitate maxima) spunandu-i ca eu nu accept sa fie numita colega mea schizofrenica de catre el si sa fie ultima data cand vorbeste asa despre ea de fata cu mine. Mi se pare o nesimtire extraordinara. Nu suntem colegi de bere, nu suntem cei mai buni prieteni si observ ca la el nu exista respect si bun simt. Ma mir ca ceilalti ii permit sa se comporte asa. Mie mi se pare absolut intolerabil sa lasi un om sa te calce in picioare absolut aiurea.
Am plecat si imi venea sa plang de nervi. Nu suport ca oamenii la care tin sa fie jigniti. M-am mai calmat si dupa cateva ore am plecat acasa. Cum ajung la metrou la Victoriei, in timp ce coboram scarile spre subteran, s-a facut curent si cum eu purtam o fusta a la Marilin Monroe, m-am trezit cu fust ridicandu-se in aer. Dar nu doar din fata sau doar
din spate…nu toata de peste toto in acelasi timp….ce mai trecatorii
au avut ocazia sa imi vada chilotii….bine macar ca nu purtam string
) M-am inrosit instantaneu si am inceput sa imi tin fusta cum puteam mai bine sa nu mai "zboare" inc o data….
Logic ca dupa ce mi-a trecut rusinea m-a pufnit rasul si am povestit mai tuturor
)
Seara trebuia sa ma duc sa alerg. Dar se pare ca planurile mi-au fost schimbate. Am plecat din casa si era t intuneric, noros. Ma gandeam ca poate o sa ploua. Apoi ajung la piata si am vazut ca toate tramvaiele stateau….era o coada cum nu vazusem niciodata. Am mers spre
Billa , de unde incep sa alerg si auzeam ovatiunile de pe Ghnecea si m-am gandit ca o fi ceva legat de meci…dar nu….Cu cat inaintam cu atat vedeam politisti (extraordinar de multi), oameni si
salvari . M-am speriat. M-am apropiat si am vazut un camion de
pompieri rasturnat cu rotile IN SUS! 180 grade. Langa era o masina (probabil un
Passat ) care avea capota distrusa, aplatizata si locul soferului aproape distrus. Cioburi peste tot. Masina mica intrase pe refugiul unde asteapta pietonii tramvaiul is a trebuit impinsa putin de politie pentru a putea sa treaca tramvaiele…dar nu ft mult pentru a putea
face masuratorile. Multi politisti vorbeau cu oamenii sa ia declaratii. Cativa pompieri stateau in ambulantele Smurd venite la fata locului. Probabil ca aveau rani minore….Era o harmalai de nedescris. Drumul a fost inchis pe o artera din 4, masini, cioburi, pietoni care incercau sa treaca strada, oameni care se uitau si intrebau in stanga si in dreapta ce s-a intamplat. Se pare ca cel cu masina mica nu a acordat prioritate camionului de pompieri si s-a intamplat accidentul…..Nu am mai putut sa alerg Nu mai aveam starea de spirit necesara.Am facut si eu 2 poze deoarece Alex nu m-a crezut….oricum….am
ramas socata…..link catre stire:
Share on Facebook
